يَٰٓأَيُّهَا

ٱلَّذِينَ

أُوتُواْ

ٱلۡكِتَٰبَ

ءَامِنُواْ

بِمَا

نَزَّلۡنَا

مُصَدِّقٗا

لِّمَا

مَعَكُم

مِّن

قَبۡلِ

أَن

نَّطۡمِسَ

وُجُوهٗا

فَنَرُدَّهَا

عَلَىٰٓ

أَدۡبَارِهَآ

أَوۡ

نَلۡعَنَهُمۡ

كَمَا

لَعَنَّآ

أَصۡحَٰبَ

ٱلسَّبۡتِۚ

وَكَانَ

أَمۡرُ

ٱللَّهِ

مَفۡعُولًا

٤٧

O, voi cei cărora vi s‑a dăruit Cartea! Credeţi în ceea ce am pogorât Noi, întărind ceea ce voi aveaţi deja, înainte ca Noi să mutilăm chipuri şi să le întoarcem pe dosurile lor¹ sau să‑i blestemăm aşa cum i‑am blestemat şi pe oamenii Sabatului², căci porunca lui Allah este [întotdeauna] împlinită!