وَيَوۡمَ

نُسَيِّرُ

ٱلۡجِبَالَ

وَتَرَى

ٱلۡأَرۡضَ

بَارِزَةٗ

وَحَشَرۡنَٰهُمۡ

فَلَمۡ

نُغَادِرۡ

مِنۡهُمۡ

أَحَدٗا

٤٧

Şi într‑o zi vom face Noi să plece munţii din loc¹ şi vei vedea pământul neted² şi‑i vom aduna pe toţi³, fără să lăsăm pe nici unul dintre ei.