لَّيۡسَ

عَلَى

ٱلضُّعَفَآءِ

وَلَا

عَلَى

ٱلۡمَرۡضَىٰ

وَلَا

عَلَى

ٱلَّذِينَ

لَا

يَجِدُونَ

مَا

يُنفِقُونَ

حَرَجٌ

إِذَا

نَصَحُواْ

لِلَّهِ

وَرَسُولِهِۦۚ

مَا

عَلَى

ٱلۡمُحۡسِنِينَ

مِن

سَبِيلٖۚ

وَٱللَّهُ

غَفُورٞ

رَّحِيمٞ

٩١

Şi nu este nici un păcat pentru cei slabi(126), nici pentru bolnavi şi nici pentru aceia care nu au din ce să cheltuiască [pe calea lui Allah](127), dacă ei sunt cu credinţă faţă de Allah şi de Trimisul Său. Împotriva celor care fac bine(128) nu este [cale de învinuire], căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].