اَوْ

كَظُلُمٰتٍ

فِیْ

بَحْرٍ

لُّجِّیٍّ

یَّغْشٰىهُ

مَوْجٌ

مِّنْ

فَوْقِهٖ

مَوْجٌ

مِّنْ

فَوْقِهٖ

سَحَابٌ ؕ

ظُلُمٰتٌ

بَعْضُهَا

فَوْقَ

بَعْضٍ ؕ

اِذَاۤ

اَخْرَجَ

یَدَهٗ

لَمْ

یَكَدْ

یَرٰىهَا ؕ

وَمَنْ

لَّمْ

یَجْعَلِ

اللّٰهُ

لَهٗ

نُوْرًا

فَمَا

لَهٗ

مِنْ

نُّوْرٍ

۟۠

Sau [ele sunt] ca întunecimile dintr‑o mare adâncă, fără fund, pe care o învăluie valurile, iar peste ele alte valuri şi deasupra lor norii. Întunecimi unele deasupra altora. Dacă [cineva] scoate mâna, aproape că nici nu o vede. Iar acela căruia Allah nu‑i dă lumină nu va avea nici o lumină.