قَالَ

أَرَءَيۡتَ

إِذۡ

أَوَيۡنَآ

إِلَى

ٱلصَّخۡرَةِ

فَإِنِّي

نَسِيتُ

ٱلۡحُوتَ

وَمَآ

أَنسَىٰنِيهُ

إِلَّا

ٱلشَّيۡطَٰنُ

أَنۡ

أَذۡكُرَهُۥۚ

وَٱتَّخَذَ

سَبِيلَهُۥ

فِي

ٱلۡبَحۡرِ

عَجَبٗا

٦٣

El i-a răspuns: „Vezi tu, când ne-am adăpostit lângă stâncă? Eu am uitat peștele. Și nu m-a făcut să uit și să nu-ți mai pomenesc de el decât numai Șeitan, iar el a apucat drumul spre mare, într-un mod ciudat.”