وَاِذْ

قَالَ

مُوْسٰی

لِقَوْمِهٖ

یٰقَوْمِ

اِنَّكُمْ

ظَلَمْتُمْ

اَنْفُسَكُمْ

بِاتِّخَاذِكُمُ

الْعِجْلَ

فَتُوْبُوْۤا

اِلٰی

بَارِىِٕكُمْ

فَاقْتُلُوْۤا

اَنْفُسَكُمْ ؕ

ذٰلِكُمْ

خَیْرٌ

لَّكُمْ

عِنْدَ

بَارِىِٕكُمْ ؕ

فَتَابَ

عَلَیْكُمْ ؕ

اِنَّهٗ

هُوَ

التَّوَّابُ

الرَّحِیْمُ

۟

Şi zis‑a Moise atunci neamului său: „O, neam al meu, aţi fost nedrepţi cu voi înşivă prin adorarea viţelului. Deci cereţi iertare Creatorului vostru şi răpuneţi‑vă unii pe alţii¹. Aceasta este mai bine pentru voi la Făcătorul vostru. Dar El v‑a iertat, căci El este cel Iertător, Îndurător [At‑Tawwab, Ar‑Rahim].