وَقِيلَ

يَٰٓأَرۡضُ

ٱبۡلَعِي

مَآءَكِ

وَيَٰسَمَآءُ

أَقۡلِعِي

وَغِيضَ

ٱلۡمَآءُ

وَقُضِيَ

ٱلۡأَمۡرُ

وَٱسۡتَوَتۡ

عَلَى

ٱلۡجُودِيِّۖ

وَقِيلَ

بُعۡدٗا

لِّلۡقَوۡمِ

ٱلظَّٰلِمِينَ

٤٤

Şi s‑a grăit¹: „O, pământule! Înghite apa ta!” şi „O, cerule! Încetează [cu ploaia]!” Şi a scăzut apa şi s‑a împlinit porunca², iar ea s‑a aşezat pe muntele Al‑Judi. Şi s‑a grăit: „Piară neamul de nelegiuiţi!”