إِذۡ

تَلَقَّوۡنَهُۥ

بِأَلۡسِنَتِكُمۡ

وَتَقُولُونَ

بِأَفۡوَاهِكُم

مَّا

لَيۡسَ

لَكُم

بِهِۦ

عِلۡمٞ

وَتَحۡسَبُونَهُۥ

هَيِّنٗا

وَهُوَ

عِندَ

ٱللَّهِ

عَظِيمٞ

١٥

căci voi îl purtaţi de ici-colo pe limbile voastre, şi rostiţi cu gurile voastre, ceea ce nu ştiţi. Voi socotiţi că este lucru de nimic, însă înaintea lui Dumnezeu este cumplit.