Cercaţi‑i pe orfani până ce ei ajung la vârsta căsătoriei şi dacă simţiţi la ei judecată sănătoasă, încredinţaţi‑le bunurile lor! Nu le cheltuiţi, risipindu‑le cu nechibzuinţă, înainte ca ei să se facă mari! Cel care este înstărit să fie cumpătat, iar cel care este sărac să cheltuiască după cuviinţă1. Iar atunci când le încredinţaţi bunurile lor, să fie de faţă şi martori, şi Allah este de ajuns, pentru a ţine socoteala.