اِنَّمَا

التَّوْبَةُ

عَلَی

اللّٰهِ

لِلَّذِیْنَ

یَعْمَلُوْنَ

السُّوْٓءَ

بِجَهَالَةٍ

ثُمَّ

یَتُوْبُوْنَ

مِنْ

قَرِیْبٍ

فَاُولٰٓىِٕكَ

یَتُوْبُ

اللّٰهُ

عَلَیْهِمْ ؕ

وَكَانَ

اللّٰهُ

عَلِیْمًا

حَكِیْمًا

۟

De nimeni altcineva decât de Dumnezeu ţine să primească, doară, căinţa celor care au săvârşit răul din neştiinţă şi care se căiesc pe dată. Şi de aceea, Dumnezeu le primeşte căinţa. Dumnezeu este Ştiutor, Înţelept.