وَقَوۡلِهِمۡ

إِنَّا

قَتَلۡنَا

ٱلۡمَسِيحَ

عِيسَى

ٱبۡنَ

مَرۡيَمَ

رَسُولَ

ٱللَّهِ

وَمَا

قَتَلُوهُ

وَمَا

صَلَبُوهُ

وَلَٰكِن

شُبِّهَ

لَهُمۡۚ

وَإِنَّ

ٱلَّذِينَ

ٱخۡتَلَفُواْ

فِيهِ

لَفِي

شَكّٖ

مِّنۡهُۚ

مَا

لَهُم

بِهِۦ

مِنۡ

عِلۡمٍ

إِلَّا

ٱتِّبَاعَ

ٱلظَّنِّۚ

وَمَا

قَتَلُوهُ

يَقِينَۢا

١٥٧

Şi din pricina vorbelor lor: „Noi l‑am omorât pe Mesia Isus, fiul Mariei, trimisul lui Allah!”, în vreme ce ei nu l‑au omorât, nici nu l‑au răstignit pe cruce¹, ci a fost făcut [cineva] să semene cu el! Cei care au avut păreri diferite în privinţa lui [Isus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoştinţă sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri. De bună seamă, nu l‑au omorât,