وَإِذۡ

أَخَذَ

ٱللَّهُ

مِيثَٰقَ

ٱلنَّبِيِّـۧنَ

لَمَآ

ءَاتَيۡتُكُم

مِّن

كِتَٰبٖ

وَحِكۡمَةٖ

ثُمَّ

جَآءَكُمۡ

رَسُولٞ

مُّصَدِّقٞ

لِّمَا

مَعَكُمۡ

لَتُؤۡمِنُنَّ

بِهِۦ

وَلَتَنصُرُنَّهُۥۚ

قَالَ

ءَأَقۡرَرۡتُمۡ

وَأَخَذۡتُمۡ

عَلَىٰ

ذَٰلِكُمۡ

إِصۡرِيۖ

قَالُوٓاْ

أَقۡرَرۡنَاۚ

قَالَ

فَٱشۡهَدُواْ

وَأَنَا۠

مَعَكُم

مِّنَ

ٱلشَّٰهِدِينَ

٨١

Şi când Allah a încheiat un legământ cu profeţii, [le‑a zis El]: „Vă dau vouă o Carte şi Înţelepciune. Apoi, dacă va veni la voi un trimis pentru a întări ceea ce aveţi, voi trebuie să credeţi în el şi să‑l sprijiniţi!”. Le‑a zis El: „Consimţiţi voi şi acceptaţi această învoială cu Mine?” „Consimţim!” au răspuns ei. Atunci a zis Allah: „Aşadar fiţi martori, iar Eu Mă aflu împreună cu voi printre cei ce fac mărturie!”¹