Apoi a pogorât El asupra voastră, după durere, o linişte, un somn, care i‑a învăluit pe o parte dintre voi, iar o altă parte a fost cuprinsă de griji, bănuind despre Allah lucruri neadevărate, întocmai cum fuseseră bănuielile celor din perioada păgânismului [Al‑Jahiliyya]1, zicând: „Avem noi o parte în treaba aceasta?” Spune: „Această treabă în întregime este a lui Allah!”. Ascundeau în sufletele lor ceea ce nu voiau să lase să ţi se arate ţie, zicând: „Dacă noi am fi avut ceva în treaba aceasta, nu am fi fost omorâţi aici”. Spune: „Dacă aţi fi fost voi în casele voastre, acelora cărora le era scrisă uciderea ar fi ieşit la locurile [morţii] lor!”. Dar [toate acestea au fost] pentru că Allah a voit să ispitească ce se afla în piepturile voastre şi să cerce ce se afla în inimile voastre. Dar Allah este Cunoscător al lăuntrului piepturilor!