وَأَنفِقُواْ

مِن

مَّا

رَزَقۡنَٰكُم

مِّن

قَبۡلِ

أَن

يَأۡتِيَ

أَحَدَكُمُ

ٱلۡمَوۡتُ

فَيَقُولَ

رَبِّ

لَوۡلَآ

أَخَّرۡتَنِيٓ

إِلَىٰٓ

أَجَلٖ

قَرِيبٖ

فَأَصَّدَّقَ

وَأَكُن

مِّنَ

ٱلصَّٰلِحِينَ

١٠

Şi dăruiţi din cele cu care v‑am înzestrat Noi, înainte ca moartea¹ să vină la unul dintre voi şi să zică el: „Doamne, mai dă‑mi un răgaz până la un termen apropiat, astfel încât să fac eu milostenie şi să fiu dintre cei evlavioşi!”,