مَّآ

أَفَآءَ

ٱللَّهُ

عَلَىٰ

رَسُولِهِۦ

مِنۡ

أَهۡلِ

ٱلۡقُرَىٰ

فَلِلَّهِ

وَلِلرَّسُولِ

وَلِذِي

ٱلۡقُرۡبَىٰ

وَٱلۡيَتَٰمَىٰ

وَٱلۡمَسَٰكِينِ

وَٱبۡنِ

ٱلسَّبِيلِ

كَيۡ

لَا

يَكُونَ

دُولَةَۢ

بَيۡنَ

ٱلۡأَغۡنِيَآءِ

مِنكُمۡۚ

وَمَآ

ءَاتَىٰكُمُ

ٱلرَّسُولُ

فَخُذُوهُ

وَمَا

نَهَىٰكُمۡ

عَنۡهُ

فَٱنتَهُواْۚ

وَٱتَّقُواْ

ٱللَّهَۖ

إِنَّ

ٱللَّهَ

شَدِيدُ

ٱلۡعِقَابِ

٧

Ceea ce Allah a dăruit Trimisului Său ca pradă de la locuitorii cetăților, aceasta aparține lui Allah și Trimisului, rudelor apropiate, orfanilor, sărmanilor și călătorului de pe drum¹, pentru ca să nu se schimbe doar între cei bogați dintre voi. Ceea ce vă dăruiește Trimisul primiți, iar cele de la care vă oprește, opriți-vă de la ele și fiți cu frică de Allah, căci Allah este aspru la pedeapsă!