لَآ

إِكۡرَاهَ

فِي

ٱلدِّينِۖ

قَد

تَّبَيَّنَ

ٱلرُّشۡدُ

مِنَ

ٱلۡغَيِّۚ

فَمَن

يَكۡفُرۡ

بِٱلطَّٰغُوتِ

وَيُؤۡمِنۢ

بِٱللَّهِ

فَقَدِ

ٱسۡتَمۡسَكَ

بِٱلۡعُرۡوَةِ

ٱلۡوُثۡقَىٰ

لَا

ٱنفِصَامَ

لَهَاۗ

وَٱللَّهُ

سَمِيعٌ

عَلِيمٌ

٢٥٦

Nu există silire la credinţă! Deosebirea dintre calea cea dreaptă şi rătăcire este deslușită, iar cel care se leapădă de Taghut¹ şi crede în Allah s-a prins de cea mai trainică toartă [Islamul], care nu se sparge niciodată. Şi Allah este Sami [Cel Care Aude totul], Alim [Atoateștiutor].