وَزَكَرِيَّآ

إِذۡ

نَادَىٰ

رَبَّهُۥ

رَبِّ

لَا

تَذَرۡنِي

فَرۡدٗا

وَأَنتَ

خَيۡرُ

ٱلۡوَٰرِثِينَ

٨٩

Şi Zaharia! El îl striga pe Domnul său: “Domnul meu! Nu mă lăsa singur! Tu eşti prea bunul de moştenire Dătător.”