وَمَا
قَدَرُواْ
ٱللَّهَ
حَقَّ
قَدۡرِهِۦٓ
إِذۡ
قَالُواْ
مَآ
أَنزَلَ
ٱللَّهُ
عَلَىٰ
بَشَرٖ
مِّن
شَيۡءٖۗ
قُلۡ
مَنۡ
أَنزَلَ
ٱلۡكِتَٰبَ
ٱلَّذِي
جَآءَ
بِهِۦ
مُوسَىٰ
نُورٗا
وَهُدٗى
لِّلنَّاسِۖ
تَجۡعَلُونَهُۥ
قَرَاطِيسَ
تُبۡدُونَهَا
وَتُخۡفُونَ
كَثِيرٗاۖ
وَعُلِّمۡتُم
مَّا
لَمۡ
تَعۡلَمُوٓاْ
أَنتُمۡ
وَلَآ
ءَابَآؤُكُمۡۖ
قُلِ
ٱللَّهُۖ
ثُمَّ
ذَرۡهُمۡ
فِي
خَوۡضِهِمۡ
يَلۡعَبُونَ
٩١
Ei nu-L măsoară pe Dumnezeu cu adevărata Sa măsură, când spun: “Dumnezeu n-a pogorât nimic asupra unui om!” Spune: “Cine a pogorât Cartea cu care a venit Moise ca lumină şi călăuzire pentru oameni? Voi o scrieţi pe pergamente ca să o arătaţi, însă ascundeţi mult din ea, şi aţi fost învăţaţi, prin ea, ceea ce voi înşivă şi strămoşii voştri nu ştiau.” Spune: “Dumnezeu!.” Şi lasă-i apoi să se joace cu palavre.