فَلَمَّا

جَآءَ

أَمۡرُنَا

نَجَّيۡنَا

صَٰلِحٗا

وَٱلَّذِينَ

ءَامَنُواْ

مَعَهُۥ

بِرَحۡمَةٖ

مِّنَّا

وَمِنۡ

خِزۡيِ

يَوۡمِئِذٍۚ

إِنَّ

رَبَّكَ

هُوَ

ٱلۡقَوِيُّ

ٱلۡعَزِيزُ

٦٦

Şi când a venit porunca Noastră¹, i‑am mântuit Noi pe Salih şi pe cei care au crezut împreună cu el, prin îndurarea Noastră, de ruşinea acelei zile. Domnul tău este Cel Puternic [şi] Tare [Al‑Qawiyy, Al‑’Aziz].